Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă cultivată pentru fructele sale, ce se consumă la maturitatea comercială (tehnică), fiind apreciate pentru conținutul lor în elemente nutritive, precum și pentru efectul lor terapeutic.
Castraveții se consumă proaspeți sau se prelucrează sub formă de conserve sau murături. Peste 90% apă, substanțe pectice, vitamine si minerale se regăsesc in castraveți. Aroma specifică este dată de uleiurile eterice, extractul de castravete folosindu-se în industria cosmeticelor.
PROPRIETĂȚILE NUTRITIVE ALE CASTRAVEȚILOR
Castravetele este una dintre legumele cu conținut foarte scăzut de calorii, conținând numai 15 calorii la 100 g. Acesta nu conține grăsimi saturate sau colesterol. Coaja de castravete este o sursă bună de fibre, care ajută la reducerea constipației și oferă o anumită protecție împotriva cancerului de colon prin eliminarea compușilor toxici din intestin.
Este o sursă foarte bună de potasiu, un important electrolit intracelular.
Castraveții au o cantitate surprinzătoare de vitamina K, oferind aproximativ 17 micrograme de vitamina per 100 g. S-a descoperit că vitamina K poate avea un rol important în rezistența oaselor prin promovarea masei osoase. S-a constatat deasemenea rolul ei in tratamentul Alzheimer-ului prin limitarea daunelor cerebrale.
BENEFICIILE CASTRAVEȚILOR PENTRU SĂNĂTATE
Castravetele prezintă o serie de beneficii potențiale, după cum urmează:
Bogat in nutrienți. Castraveții sunt săraci în calorii, dar bogați în apă și o serie de vitamine și minerale importante.
Conține antioxidanți. Castraveții conțin antioxidanți, inclusiv flavonoide și taninuri, care împiedică acumularea de radicali liberi dăunători și pot reduce riscul de boli cronice.
Favorizează hidratarea. Castraveții constau în cea mai mare parte din apă, circa 96% și conțin electroliți importanți care pot ajuta la prevenirea deshidratării. Menținerea hidratării este esențială pentru un intestin sănătos, prevenirea constipației, evitarea pietrelor la rinichi.
Efect antiinflamator. Inflamațiile pot contribui la declanșarea dezvoltării unor probleme de sănătate, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni autoimune, depresie.
Îngrijirea pielii. Nutrienții din castravete pot oferi beneficii pentru sănătatea pielii. Aplicarea castravetelui feliat direct pe piele poate ajuta la răcirea și calmarea acesteia, reducând umflăturile, iritațiile și arsurile solare.
Ajută la pierderea în greutate. Castraveții au un conținut scăzut de calorii și pot fi folosiți ca un topping pentru multe feluri de mâncare. Toate acestea pot ajuta la pierderea în greutate.
Reduce glicemia. Castraveții pot ajuta la reducerea nivelului de zahăr din sânge și la prevenirea unor complicații ale diabetului zaharat.
Sprijin în reglarea digestiei. Consumul de castraveți poate ajuta la susținerea miscărilor intestinale regulate, datorită nivelului crescut de apă din compoziția lor, dar și pectinei, tipul de fibre solubile.
Sănătatea oaselor. Vitamina K ajută la coagularea sângelui și la îmbunătățirea absorbției calciului, ceea ce poate susține sănătatea sistemului osos.
Prevenirea cancerului. Ca membru al familiei de plante Cucurbitaceae, castraveții conțin niveluri ridicate de nutrienți cu gust amar, cunoscuți sub numele de cucurbitacin, care pot contribui la oprirea celulelor canceroase de la reproducere. Fibrele pot ajuta la protejarea împotriva cancerului colorectal.
Sănătate cardiovasculară. Fibrele pot ajuta la gestionarea colesterolului si la prevenirea problemelor cardiovasculare asociate.
Diabetul zaharat. Castraveții pot juca un rol important în controlul și prevenirea diabetului zaharat. Aceștia au valori scăzute de indice glicemic (GI), ceea ce indică faptul că oferă substanțe nutritive esențiale, fără a adăuga carbohidrați care pot crește glicemia.
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA CASTRAVEȚI
- SEMĂNAT
Lucrarea de semănat se efectuează cu aproximativ 40 de zile înainte de data stabilită plantării.
- PLANTARE
Se poate realiza începând cu sfârșitul lunii aprilie în spațiile protejate și din luna mai, în câmp, în funcție de condițiile de mediu.
- SOL
Castravetele preferă un sol aerat, bogat în humus, permeabil, cu pH neutru sau slab acid.
- LUMINĂ
Castravetele are nevoie de 12 ore de lumină de intensitate mare.
- FERTILIZARE
După plantare, se administrează îngrășăminte pentru a favoriza înrădăcinarea, iar pe parcursul vegetației se aplică periodic îngrășăminte în funcție de necesitățile plantelor și de condițiile de mediu.
- RECOLTARE
Fructele se valorifică eșalonat sau se păstrează pe o durată de maximum 10 zile, în depozite cu atmosfera controlată.
